regio UE GR MDRAP Tasnad fonduri_ue
Search

Resurse turistice antropice

Aceste resurse se remarcă prin diversitatea dar şi prin valoarea lor ştiinţifică şi turistică. Se pot diferenţia din punct de vedere tipologic, structural şi cronologic mai multe categorii:

Vestigiile arheologice aparţinând timpurilor preistorice şi antichităţii, prin prezenţa acestora demonstrează o îndelungată perioadă de locuire. Astfel, în arealul comunei Cehal au fost descoperite vestigii neolitice: ceramică, din epoca bronzului (84 piese din bronz) în punctele numite Fântâna Tătarului şi Telek, din epoca fierului, romană şi post romană (monede) la Orbău şi Cehăluţ şi Cehal (Pădura Fărăgoasa). Zona este bine cunoscută din săpăturile anterioare, cunoscându-se potenţialul arheologic al zonei. Materialele descoperite în cele numeroase campanii de săpătură sunt variate şi sugestive pentru acest orizont cultural. S-a realizat o periegheză în zonă, urmărindu-se zonele de concentrare a materialului arheologic aflat la suprafaţă în speranţa surprinderii zonei de delimitare a aşezării. Aşezarea neolitică de la Tăşnad este bine cunoscută prin importantele descoperiri de tip Starčevo-Criş, aşezarea neolitică fiind, probabil, cea mai importantă aşezare neolitică din nord-vestul României la acest nivel cronologic;

muzeu

Vestigii din perioada prefeudală şi feudală sunt mai frecvente şi prezente în peisaj. La Săcăşeni a fost descoperit la Huta Chiegii un val de pământ posibil aparţinând unei cetăţi prefeudale iar la Cehal se păstrează legenda unei cetăţi subterane;

Reprezentative sunt obiectivele religioase, unele construite în Evul Mediu, precum biserica reformată din Tăşnad, zidită în a doua parte a secolului al XV-lea în stil gotic târziu şi renovată apoi în repetate rânduri, biserica reformată din Pir, în stil gotic, rezultată prin preluarea unei mai vechi biserici romano-catolice din secolul XV şi care deţine şi o orgă impresionantă, cea romano-catolică (cu turn de 42 m, altar şi statui din lemn), biserica ortodoxă din Tăşnad, precum şi grupurile de biserici (ortodoxe, reformate şi romano-catolice) întâlnite frecvent mai ales în aşezările rurale, reşedinţe de comune Cehal, Săcăşeni, Santău;

Dintre obiectivele cu impact cultural se detaşează Muzeul Orăşenesc din Tăşnad ce funcţionează într-o veche reşedinţă nobiliară, veche din a doua parte a secolului al XVIII-lea, în stil baroc, restaurat ulterior, declarat monument istoric. Astăzi adăposteşte o colecţie etnografică cu exponate specifice zonei şi una arheologică. Casa de cultură din Tăşnad, edificată în primul deceniu al secolului trecut a avut iniţial destinaţie de cazinou. La acestea se pot adăuga foste conace din mediul rural ce se impun prin stil şi dimensiuni devenite instituţii de utilităţi publice, precum cel al primăriei din Săcăşeni sau case şi incinte masive vechi de câteva secole, reprezentative prin stil dar şi pentru modul de organizare în cadrul habitatului elementar;

Aşezările rurale cu o evoluţie de mai multe secole şi comunităţile se remarcă de asemenea prin componenta de civilizaţie şi cultură rurală caracteristice acestui spaţiu. Există astfel o tradiţie bine conservată, în continuare, a unor activităţi agricole emblematice pentru nele localităţi şi care se reflectă în dotări şi instalaţii de prelucrare tradiţionale specifice. Ele sunt marcate şi de sărbători tradiţionale legate de acestea, desfăşurate la date sau intervale de timp precise. Se remarcă, în acest sens, comuna Pir, recunoscută pentru cultura viţei de vie şi peisajul viticol rezultat şi mai ales printr-un număr apreciabil de beciuri-crame, unele de foarte mari dimensiuni. Prezintă ambianţă potrivită pentru organizarea de degustări pentru grupe mari de turişti, cu atât mai mult cu cât sortimentul de vin Bokator este cunoscut pentru buchetul şi calităţile sale. Legat de cultura viţei de vie şi momentul culegerii strugurilor există o sărbătoare tradiţională, „balul strugurilor” care se organizează la începutul lui Octombrie la Pir şi Cehăluţ, Săcăşeni;

Pomicultură şi în special cultura prunului caracteristică pentru Cehal dar şi Săuca a condus la altă activitate tradiţională derivată din aceasta şi anume obţinerea ţuicii în distilerii tradiţionale, numeroase în Cehal şi Săuca care ar putea constitui destinaţii de foarte scurtă durată în circuitele turistice organizate în microregiune. Dintre manifestările etno-folclorice pot fi semnalate sărbătoarea comunităţii maghiare „Chirbai” – în ultima duminică din Iulie la Santău sau dansurile româneşti şi folclorul local caracteristic comunei Cehal.