regio UE GR MDRAP Tasnad fonduri_ue
Search

RESURSE TURISTICE NATURALE

Resursele peisagistice al reliefului sunt prezente prin forme specifice dealurilor joase în condiţiile unei energii maxime de relief de 200 m.

Ca urmare, peisajul colinar este prezent în partea central-sudestică a microregiunii acoperit cu păduri de foioase, terminat la contactul cu câmpia printr-un front de abrupt piemontan, contrastant peisagistic, mai ales în arealul oraşului Tăşnad, în imediata apropiere a amenajărilor pentru utilizarea apelor termale, dar şi în cel al localităţii Pir, dublat şi de utilitate şi deci peisaj viticol.

Resursele climatice şi bioclimatice, prin elementele sale specifice, se încadrează în climatul temperat continental moderat, de câmpie şi dealuri joase cu ierni blânde şi ierni moderate, cu temperatură medie anuală cuprinsă între 9- 100C, cu valorile termice ale lunilor extreme 200C luna iulie şi – 1,5 - -2,00 C în luna ianuarie. Durata medie de strălucire a soarelui depăşeşte 2000 ore, nebulozitatea medie anuală este de 5,5 zecimi iar precipitaţiile înregistrează o medie multianuală în jur de 700 mm.

Indicele de stres bioclimatic general (rezultat al cumulării indicilor de stres pulmonar şi cutanat) are o medie anuală de 40 (comparativ cu 60-65 în Câmpia Română şi 130 pentru Vf. Omu la 2507 m altitudine în Carpaţii Meridionali – în Bucegi).

Ca urmare, lunile martie, octombrie sunt relaxante, aprilie, noiembrie echilibrate, din punct de vedere al stresului cutanat, în timp ce intervalele decembrie-februarie sunt hipertonice iar iunie-septembrie hipotonice.

În ceea ce priveşte stresul pulmonar se remarcă intervalul noiembrie-martie prin efectul deshidratant moderat; intervalul mai-septembrie, prin cel uşor hidratant şi cu lunile octombrie şi aprilie, echilibrate.

Aceşti indici sunt specifici unui bioclimat sedativ, indiferent, de cruţare, cu factori climatici mai puţin agresivi, mai ales în anotimpurile extreme. Ca urmare, organismul uman nu trebuie să facă eforturi mari de aclimatizare. Acest bioclimat de câmpie şi dealuri joase este indicat categoriilor de persoane ce nu suportă contraste climatice şi stresul factorilor climatici. Este un bioclimat fără contraindicaţii, tipic pentru odihnă, indicat şi persoanelor sănătoase dar cu stări de surmenaj. Cura climatică se implică alături de cura hidrotermală şi se poate realiza alături de turismul agremental în intervalul mai-septembrie, în aer liber, iar în baze amenajate, pe tot parcursul anului.

Resursele de apă

Microregiunea Tăşnad este apartenentă fişei nord-sud de la contactul Dealurilor Vestice cu Câmpia Vestică, unde în contextul unui tectonism accentuat s-au creat condiţiile de formare şi cantonare a apelor termale de adâncime, foarte valoroase balnear datorită caracteristicilor fizice (termalismul) şi hidrochimice.

Zăcământul hidromineral termal a fost interceptat de un foraj efectuat în 1978 la adâncimea de peste 950 m, având o grosime de 600 m, la contactul frontului piemontan cu câmpia înaltă, în structuri profunde de vârstă mezozoică pe falia crustală a Câmpiei Vestice.

Caracteristicile zăcământului au evidenţiat posibilităţi multiple de valorificare.

Debitul util este foarte mare 17 l/s = 60 m3/oră = peste 1400 m3 în 24 ore (cu posibilitate de acumulare în timpul nopţii pentru utilităţi balneare şi schimbul apei în bazine în ziua următoare). Zăcământul are caracter ascensional-artezian debordând prin foraj la o presiune de patru atmosfere.

Din punct de vedere al temperaturii apei de suprafaţă, de 70 0C, acesta are caracter hipertermal, necesitând un timp pentru răcire. Acest fapt permite o utilizare intermediară ca agent termic şi chiar prin accentuarea caracterului hipertermal cu ajutorul pompelor de căldură.

Apa termală analizată din punct de vedere chimic şi micro biologic, conform buletinului de analiză nr. 47/04.01.2007 eliberat de către Institutul Naţional de Recuperare, Medicina Fizică şi Balneoclimatologie, poate fi utilizată în cura externă în următoarele:

  • Afecţiuni reumatismale degenerative
  • Afecţiuni reumatismale abarticulare
  • Afecţiuni neurologice periferice cronice
  • Afecţiuni ginecologice cronice (în afara puseelor inflamatorii)
  • Afecţiuni posttraumatice
  • Boli asociate (boli profesionale, endocrine, boli de metabolism)

După interpretarea rezultatelor buletinului de analiză vorbim de apă minerală, bicarbonatată, clorurată, sodică, hipertermală, hipotonă.

Mineralizarea totală este predominant clorurată-bicarbonatată-sulfatată (din punct de vedere al dominanţei anionilor) sodică-calcică-magneziană în prezenţa amoniului şi potasiului.

Obiectivele lacustre artificiale, de tip iaz, se găsesc dispersate în arealul mai multor comune şi sunt generatoare pentru mai multe categorii de turism, agrement-turism nautic, turism piscicol dar şi cinegetic (ornitofaună acvatică).

Se impune, prin extensiune, complexul lacustru aparţinând comunei Santău totalizând 36,6 ha oglindă de apă (din care cel de la Chereuşa are 23 ha); Pir, cu numeroase lacuri mici, totalizând peste 4 ha (Sărvăzăl, Birtocut, Fornitaş, Cânepişte); Săcăşeni cu Lacul Herestet sau Săuca, cu lacul Bocdarât, de 1 ha, cu o poziţie favorabilă şi un peisaj deosebit.

Resursele turistice biogeografice, de natură vegetală, se leagă mai ales de peisajul forestier dominant în partea sud-estică a microregiunii, format din foioase specifice etajului stejarului (stejar pedunculat, cer, plop, tei, chiar salcâm la contact cu câmpia). În cadrul acestuia se detaşează câteva areale de pădure cu funcţie recreativ turistică în cadrul Tăşnadului, Săcăşeni, Cehal, destinaţii pentru turismul de agrement de sfârşit de săptămână dar şi o posibilă rezervaţie peisagistică forestieră la Huta Chegii cu o mare concentrare de păr sălbatic (Pirrus piraster). Vegetaţia hidrofilă, formată din stuf dezvoltată în jurul suprafeţelor lacustre contribuie la conturarea unor minipeisaje specifice.

Fauna foarte bogată din cadrul etajului pădurilor de stejar se constituie prin concentrare în fonduri silvice de vânătoare, foarte valoroase, cu impact asupra turismului cinegetic. Astfel de fonduri reprezentative pentru mistreţ (Sus scrofa scrofa) sunt în sectoarele silvice Săcăşeni, Cehal, pentru căprior (Capreolus capreolus) la Cehal iar pentru cerb (Cervut Elephus) şi vânat mic, în special iepure (Lepus euopeus) tot în Săcăşeni şi Cehal. Tot în pădurea Cheigii (comuna Săcăşeni) este prezentă o specie foarte rară, pisica sălbatică.