Etajul comercial al comercianților

Practicile comerciale oneste Predictibilitatea si onestitatea practicilor comerciale presupun existenta unor valori, a unor repere sau a unor standarde care sa arate permanent la ce practici si comportamente comerciale ar trebui sa se astepte participantii la piata. Practicile comerciale oneste, denumite si uzante comerciale cinstite, sunt impreuna un standard etic de comportament [1]  in functie de care se apreciaza compatibilitatea sau congruenta practicilor concrete ale unui comerciant cu cerintele legale imperative ale legislatiei concurentei ordinea publica de directie si ale legislatiei protectiei consumatorilor sau a salariatilor ordinea publica de protectie precum si cu bunele moravuri si buna-credinta.

Standardul onestitatii practicilor comerciale ne arata cum ar trebui sa fie raporturile juridice comerciale si cum se câștigă bani prin sondaj pe internet capitalista de piata, astfel incat comerciantul, dintotdeauna suspectat de mercantilism si de speculatii ilegitime ori de manipulari, sa isi re capete si sa isi consolideze increderea partenerilor de afaceri si a cetatii in capacitatea sa de a crea si distribui bogatii.

Comerț cu amănuntul - Wikipedia

In primul rand, acest standard al onestitatii si bunei-credinte este integrat in definitia data diligentei profesionale de Legea nr. De asemenea, standardul uzantelor comerciale cinstite poate rezulta si din explicatia normativa a practicilor incorecte prevazuta in art.

Este esential de observat ca acest standard al uzantelor comerciale cinstite este definit, evocat si integrat si in cadrul mecanismelor legale de asigurare a concurentei loiale si de combatere a practicilor anti-concurentiale sau a concurentei neloiale, reglementate, in principal, de Legea concurentei nr.

In sistemul legislatiei concurentei, notiunea de practici comerciale este foarte larga, incluzand, asa cum rezulta din art. In aceeasi maniera exhaustiva sunt definite practicile comerciale si in art.

Produs, conform art. Analiza comparativa a celor doua reglementari duce la concluzia unei aparente duble reglementari, intrucat singurele diferente sesizabile dintre cele doua definitii se reduc, practic, la trei : Legea concurentei neloiale se refera la intreprindere si la legatura directa intre comportamentul comercial si vanzarea sau furnizarea unui produs oricarui participant la piata, in timp ce Legea practicilor comerciale incorecte se refera la comerciant si la stransalegatura intre comportament si vanzarea sau furnizarea unui produs consumatorilor [2].

Optiunea pentru caracterul exhaustiv al enumerarii practicilor comerciale se regaseste si in Dreptul Uniunii Europene. Odata cu implicarea in aceste practici, comerciantul devine participant la piata si la jocul concurentei comerciale, alaturi de alti comercianti si in angrenajul raporturilor juridice continue cu ceilalti comercianti sau cu consumatorii.

Comerciantii au dreptul constitutional de a concura, dar concurenta etajul comercial al comercianților isi pastreaza caracterul loial si, deci, este protejata legal, doar daca nu este contrara uzantelor cinstite si etajul comercial al comercianților. Asa cum rezulta din art. In sistemul Legii nr.

Meniu de navigare

Bancile, societatile de asigurari, lanturile de supermarket-uri, societatile de leasing, de telefonie etc. Un profesionist care are putere de negociere egala sau mai mare cu cea a co-contractantului sau, nu ar accepta astfel de clauze, dar IMM-urile, care nu au putere de negociere si care nu pot evita altfel decat prin aderarea fara rezerve la oferta de a contracta a mega-comerciantului sau a autoritatii contractante concedierile, reducerile de activitate sau insolventa, vor fi fortate, practic, sa accepte astfel de contracte, pe care le vor semna sub imperiul unui abuz de putere economica sau administrativa.

Deasemenea, din art. La o pozitie dominanta abuziva se poate ajunge fie prin concentrari economice ale intreprinderilor, fie prin practici concertate, cartelare, fie prin ajutoare de stat ilegale, toate aceste instrumente fiind contrare uzantelor oneste si bunei-credinte si, deci, de natura a falsifica jocul concurentei.

Uzantele cinstite ale comerciantilor sunt, conform art. Legitimitatea unui drept nu se rezuma la a fi intemeiat pe o lege sau pe o permisiune indirecta rezultata din lipsa unei interdictii legale, ci se refera si la faptul de a fi just, echitabil si intemeiat pe bunul-simt [4].

etajul comercial al comercianților

Asadar, de vreme ce, in definitia legala, accentul se pune pe legitimitatea drepturilor competitorilor care nu pot fi incalcate prin practicile comerciale, ceea ce concentreaza atentia asupra compatibilitatii acestor drepturi cu etica si buna-credinta, este limpede ca nu tot ceea ce este sau pare sa fie legal in comportamentul unui comerciant este si onest si de buna-credinta.

Exploatarea oportunista sau cinica a unor lacune sau inadvertente ale etajul comercial al comercianților pentru a elimina de pe piata concurentii sau pentru a ruina consumatorii nu este conforma cu uzantele cinstite si buna-credinta ci, mai degraba, este o forma de frauda la lege.

Fructificarea egoista, maximalista, a unor facilitati legale, a unor drepturi de exploatare exclusive, a unor monopoluri legale sau de facto, pentru a extrage rente si profituri usoare, supra-dimensionate, pe seama supra-indatorarii sau ruinei consumatorilor, nu este un exercitiu corect si onest, ci abuziv al unui drept si, in plus, este si calea sigura catre extinctie prin pierderea credibilitati comerciantului si a increderii produsele si serviciile sale.

etajul comercial al comercianților

Concurența neloială se poate manifesta, asa cum rezulta din art. Protectia participantilor la piata contra unor astfel de etajul comercial al comercianților care contravin uzantelor cinstite se asigura, asa cum rezulta din art.

Desigur, competentele principale in materie de protectie a consumatorilor apartin ANPC, dar, de vreme ce o practica comerciala care ar contraveni uzantelor cinstite ar imbraca forma unei concurente neloiale, prejudiciind deopotriva concurentii si consumatorii, este evident ca si Consiliul Concurentei ar putea lua masuri de sanctionare a comerciantilor culpabili in favoarea consumatorilor care pot consta, conform art.

De altfel, aceasta solutie rezulta si din OUG nr. In caz de dispute judiciare, in mod evident, competentele de sanctionare a faptelor de concurenta neloiala apartin organelor judiciare. Daca este adevarat ca, indirect, a proteja consumatorii inseamna a garanta concurenta loiala [5]este adevarat si inversul. Concurenta corecta si loiala, mai mult decat a fi o valoare juridica de rang constitutional menita a asigura stabilitatea mecanismelor economiei de piata si libertatea comertului, este si etajul comercial al comercianților mijloc de protectie a consumatorilor contra practicilor incorecte ale comerciantilor.

Prevenirea, sanctionarea si combaterea practicilor comerciale incorecte reprezinta si mijloace de auto protectie a comerciantului contra riscurilor de supra-indatorare sau de ruina ale consumatorilor si de asigurare a unui mediu economic sanatos.

Concurenta intre comercianti nu este un scop in sine. Legislatia concurentei este menita a asigura bunuri si servicii de inalta calitate si la preturi accesibile consumatorilor, bunuri si servicii comercializate cinstit si cu buna-credinta. De aceea, nu va fi surprinzator sa observam ca Legea combaterii concurentei neloiale se refera si la consumatori [pe care ii defineste, la art.

Asadar, definitiile, regulile si interdictiile din legislatia combaterii concurentei neloiale sunt setate si in favoarea consumatorilor, si nu numai in favoarea concurentilor comerciantului. Practicile comerciale incorecte Lupta dintre comercianti care se da permanent pentru acapararea unor segmente ale pietei, dar mai ales in perioade de boom economic, poate duce la prezentari, reclame si mecanisme de marketing ingenioase si eficiente, dar si la metode ilegitime de capturare a clientelei si la practici incorecte ale comerciantilor, care sunt inversul uzantelor comerciale corecte si cinstite, inalcand principiul general al bunei-credinte si, de aceea, fiind sanctionate si combatute de legislatie.

În perioada contractării este posibil ca un consumator sa aiba nu numai încredere nelimitata vecina cu naivitatea in comerciant, dar si nevoia de a-si depasi conditia unui nivel de trai pe care il considera, justificat sau nu, necorespunzator. Consumul generat de imprudenta consumatorului dar, mai ales, de invitatia permanenta la consum imbracata in toate metodele directe sau subliminale de persuasiune in vederea achizitionarii, metode caracteristice consumerismului construit de comerciantii presati de nevoia de crestere economica permanenta, poate fi periculos pentru consumator si pentru comerciant, deopotriva, intrucat poate determina supra-indatorarea sau ruina consumatorului, deci imposibilitatea de plata a datoriilor sale comerciale.

etajul comercial al comercianților

Dar cu mult mai periculos este consumul pe credit practicat in masa de persoane cu lichiditati si expectatii de venit reduse. In timp ce va apela la un credit pentru a consuma, simplul particular, presat de nevoia deseori, artificial indusa prin strategii de vanzari si marketing consumeriste de a  consuma in prezent in considerarea unor venituri viitoare, va avea tendinta de a omite riscurile contractului si, cel mai grav, va ignora faptul elementar al existentei datoriei de a achita pretul produsului sau al serviciului si de a restitui creditul, cu dobanzi si penalitati, in caz de ne-executare corespunzatoare a contractului.

Iar lucrurile pot deveni si mai grave cand aceasta nevoie este încurajată prin mijloace necinstite de persuasiune, prin reclama deceptiva si prin lejeritatea sau, dupa caz, agresivitatea cu care instituțiile de credit acorda împrumuturi.

Aceste practici care deformeaza comportamentul contractual al consumatorilor, afecteaza si incorseteaza, uneori pana la captivitate, consumatorii, dar ele prezinta si riscul ridicat de a se intoarce impotriva comerciantului, intrucat un debitor ruinat este un debitor lipsa, fiind insolvabil.

Mai multi consumatori insolvabili inseamna mai putine sanse pentru comerciant de a-si continua afacerea si, deci, riscul de insolventa sau faliment.

Ultimele noutăţi

Definitiile date de art. In sistemul Codului consumului, in vigoare dinpracticile comerciantilor pot insemna atat publicitatea si punerea pe piata a produselor sau serviciilor, cat comportamentul ulterior, pre sau post-contractual, al comercantilor.

Din art. De o importanta primordiala in acest domeniu este prevederea art.

Este, de asemenea, esential de observat ca, in baza art. Poate fi vorba de produse periculoase prin natura lor, cum ar fi produsele din alcool si din tutun, medicamentele sau substantele si dispozitivele explozive ori inflamabile art.

In privinta publicitatii comerciale, din art. Responsabili in solidar pentru incalcarea acestei interdictii sunt autorul, realizatorul de publicitate si reprezentantul legal al mijlocului de difuzare a publicitatii.

Etajul comercial al comercianților care isi face publicitate comerciantulchiar daca mesajul publicitar este realizat de un profesionist in domeniu, este obligat sa probeze cu documente, la solicitarea institutiilor si autoritatilor publice abilitat, exactitatea afirmatiilor, indicatiilor sau prezentarilor din anuntul publicitar, in termen de maximum 7 zile de la solicitare.

Omisiunea de a proba in mod complet si in termenul legal, cu inscrisuri si nu cu alte mijloace de proba exactitatea informatiilor din reclama determina etajul comercial al comercianților ca aceste informatii sunt inexacte, ceea ce califica aceste informatii cu publicitate mincinoasa sau deceptiva.

De asemenea, conform art. Similar, art. Din dispozitiile art. In cazul serviciilor financiare, operatorii economici sunt obligati sa ofere consumatorilor informatii complete, corecte si precise asupra drepturilor si obligatiilor ce le revin, iar din art.

Conform art. O influenţă nejustificată care ar putea determina devierea de la traseul normal, predictibil, a deciziei de tranzactionare, inseamna, conform art. Din analiza comparativa a dispozitiilor legii noastre cu unele decizii esentiale ale CJUE in materie de clauze abuzive si practici inselatoare ale comerciantuilor, ar putea rezulta o contradictie defavorabila consumatorului.

De aici s-ar putea extrage concluzia gresita ca influenta ne-esentiala sau mai putin comsiderabila nu ar avea caracter de practica incorecta a comerciantilor, ceea ce ar insemna o evidenta contrarietate cu Dreptul Uniunii Europene, cu consecinta inlaturarii de la aplicare a legii romane.

O alta chestiune delicata de interpretare si de stabilire a intinderii efectelor Legii nr. Astfel, conform art. In linie cu aceasta definitie, din art. Din acest text de lege ar rezulta, la o citire superficiala, ca numai consumatorul mediu ar fi destinatarul protectiei oferite de legislatia practicilor inselatoare si agresive.

O astfel de interpretare ar contrazice scopul legii, fixat de art. Pe de o parte, nimeni, niciun simplu particular, niciun specialist in anumite domenii de activitate, nu poate fi suficient de informat si educat pentru a putea intelege si accepta riscurile tehnice, economice si juridice ale tuturor produselor pe care le consuma in mod curent si pentru a se apara singur de manipularile, reclama deceptiva si stereotipurile utilizate de comercianti pentru a-si spori permanent vanzarile pe seama neatentiei si a lipsei de informare sau de educatie specializata a consumatorilor.

Asa cum spuneau recent Akerlof si Schiller, nimeni nu poate scapa infinitelor capcane si tehnici de phishing utilizate de comerciantii manipulatorii sau escroci [8]. O astfel de pretentie ar face ca ideea in sine de comert in masa, de practica de contractare in volume foarte mari, sa fie compromisa, intrucat miliardele de consumatori ar trebui sa stie si sa isi assume consecintele utilizarii unor produse tehnologice, ale calatoriei cu avionul sau ale consumului de produse care se pot dovedi periculoase, plus toate mecanismele pshihologice ale influentei si manipularii, pentru a le putea evita.

Nu numai ca o astfel de informare si educatie de fin psiholog sunt imposibile din punct de vedere cantitativ si temporal, dar cerinta s-ar putea intoarce ca un boomerang contra comerciantului, care si-ar pierde rapid credibilitatea din simplul motiv al inducerii permanente in eroare si al manipularii consumatorilor sub medie care sunt, realmente, cei mai multiprecum si pentru complexitatea mult prea mare a produselor.

Comertul ar deveni imposibil in astfel de conditii. Pe de alta parte, oricat de educat si informat, simplul particular ia zilnic decizii irationale sau stereotipice, oligo-rationale, de achizitie. In conditiile in care reclamele se adreseaza si copiilor si adolescentilor, precum si in fata realitatii contra-intuitive a lumii contemporane, caracterizate prin cea mai inalta maree de informatie colectiva si prin cel mai redus nivel de informare si educatie individuale, o astfel de dispozitie legala care permite si chiar incurajeaza minciuna este un scandal in sine.

In orice caz, faptul ca legea stabileste acest standard al consumatorului mediu nu inseamna ca lasa neprotejat consumatorul mai putin informat sau educat. Dimpotriva, protectia acestor persoane este intarita, intrucat sunt considerate vulnerabile persoanele ale caror comportamente comerciale pot fi in mod rezonabil prevazute de comercianti care, daca nu manifesta diligenta profesionala si, mai ales, daca exercita influente semnificative asupra consumatorilor vulnerabili, pot etajul comercial al comercianților acuzati de deformarea semnificativa a comportamentului consumatorilor, mai sever sanctionat contraventional si civil de Legea nr.

De altfel, pentru orice consumator, indiferent de categoria in care ar putea fi incadrat, jurisprudenta CJUE pronuntata in materie de practice incorecte ale comerciantilor stabileste o prezumtie de victima a acestor practic, solutie obligatorie in dreptul intern, in baza art.

Practicile comerciale incorecte sunt, dupa caz, practici înşelătoare sau practici agresive. Legea nr. Pentru a se putea apara de consecintele practicilor sale prezuma inselatoare, comerciantul trebuie sa probeze corectitudinea aceastora.

Mai mult chiar, Legea nr. O lista a practicilor comerciale care, în orice situaţie, se consideră incorecte este prevăzută în anexa nr. Practicile comerciale înşelătoare pot fi acţiuni înşelătoare sau omisiuni înşelătoare.

Acestea sunt enumerate exemplificativ in art. O omisiune este înşelătoare atunci cand comerciantul omite o informaţie esenţială necesară consumatorului mediu pentru luarea unei decizii de tranzacţionare în cunoştinţă de cauză şi, prin urmare, determină sau este susceptibilă să determine luarea de către consumator a unei decizii de tranzacţionare pe care altfel nu ar fi luat-o.

O omisiune înşelătoare exista si atunci când un comerciant ascunde sau oferă într-un mod etajul comercial al comercianților, neinteligibil, ambiguu ori în contratimp o informaţie esenţială sau nu indică intenţia comercială a practicii, în cazul în care aceasta nu rezultă deja din context, şi când, în oricare dintre cazuri, consumatorul mediu este determinat sau este susceptibil a fi determinat să ia o decizie de tranzacţionare pe care altfel nu ar fi luat-o art.

Diferenta dintre cele doua tipuri de omisiunea inselatoare consta in atitudinea comerciantului: daca in prima varianta omisiunea informarii este o simpla culpa acomerciantului, in cea de-a doua varianta vorbim de o dezinformare, etajul comercial al comercianților o camuflare intentionata a informatiei in prezenta careia consumatorul nu ar fi perfectat achizitia.

Suntem, deci, in a doua varianta, in prezenta unui dol prin reticenta, in coordonatele dreptului civil clasic. Este vorba, spre exemplu, de caracteristicile principale ale produsului, preţul cu toate taxele incluse sau macar modalitatea de calcul al acestuia, precum si toate costurile adiţionale, inclusiv cele previzionate contractul dintre comerciant si consummator este, in mod natural, un contract comutativ, obligatiile consumatorului fiind determinate sau, cel putin, determinabilemodalităţile de plată, livrare, executare şi cercetare a reclamaţiilor, dacă acestea diferă de condiţiile cerute de diligenţa profesională etajul comercial al comercianților.

  • Cursuri de instruire pentru opțiuni binare
  • Reteaua comerciantilor parteneri Card Meniu
  • tasnadinfoturism.ro – Colegiul Producatorilor si Comerciantilor de Bijuterii din Romania

Daca anumite informarii sunt prevazute in legislatia relativa la prezentările comerciale, inclusiv la publicitate sau comercializare, sunt considerate esenţiale, indiferent de conventia partilor spre exemplu, anexa nr. In consecinta, astfel de informatii nu pot fi omise. In caz contrar, suntem in prezenta unor omisiuni inselatoare. Indirect, legea creeaza o alta prezumtie, aceea de omisiune inselatoare cu privire la informatiile esentiale pentru consumatori, prezumtie pe care comerciantul o poate rasturna prin etajul comercial al comercianților contrarie a informarii.

Folosirea, de către comercianţi, a unor practici comerciale incorecte constituie contravenţie art. Este interzisă utilizarea unor formulări care pot crea aşteptări neîntemeiate din partea consumatorului în ceea ce priveşte disponibilitatea sau costul unui credit.

Search form

În orice formă de publicitate, informaţiile enumerate … sunt scrise în mod clar, concis, vizibil şi uşor de citit, în acelaşi câmp vizual şi cu caractere de aceeaşi mărime, sau clar audibile, după caz, în funcţie de suportul utilizat pentru publicitate. In continuarea acestui principiu, Legea nr. Evident, inegalitatea dintre comerciant si consumator este si de natura tehnica, mai ales pentru ca se semneaza contracte de adeziune, pre-redactate de comerciant si etajul comercial al comercianților achizitioneaza produse sau servicii care se consuma sau se folosesc dupa specificatiile producatorului sau ale vanzatorului ori ale furnizorului, iar inegalitatea dintre comerciant si consumator inseamna si rezervele diferite de timp pe care fiecare il poate dedica analizei si incheierii contractului.

In plus, inegalitatea celor doua parti ale contractului este indusa si de asimetriainformationala, care determina o adevarata dependenta informationala a consumatorului fata de comerciant, de la care primeste oferte si contracte pre-redactate, fata de care consumatorul nu are decat optiunea de a adera fara rezerve sau de a refuza semnarea. De aceea, in intelesul Directivei practicilor comerciale incorecte, notiunea generica de consumator are o importanta primordiala [9]desemnand orice simplu particular care nu este angajat in activitati comerciale sau profesionale [10].

Lucrați prin Internet câștigurile rr ry esential de retinut ca termenii din Dreptul Uniunii Europene au o semnificatie autonoma, aceasta nefiind influentata de termenii similari etajul comercial al comercianților dreptul intern ale statelor membre. De aceea, daca in dreptul nostru intern notiunea de intreprindere care este o activitate a unui subiect de drept si nu un subiect de drept difera de cea de comerciant care este o specie a profesionistului, asa cum rezulta din art.

De altfel, chiar Constitutia noastra, la art.

  1. Comerțul cu amănuntul în antichitate[ modificare modificare sursă ] Piețele de desfacere datează din cele mai vechi timpuri.
  2. Tranzacționare cu retragere Fibonacci
  3. Opțiunile binare nu se ating
  4. Opțiuni binare pamm

Or, asa cum rezulta din art. Calificarea, statutul juridic, precum si caracteristicile specifice ale unui organism public, ale persoanei care asigura servicii medicale, ale sistemului de ingrijire a sanatatii sau de preventie a bolilor si ale sistem de asigurare de sanatate in conformitate cu dreptul national, sunt lipsite de relevanta pentru interpretarea obligatorie pe care o ofera CJUE instantelor interne ale statelor membre.

Aparenta de serviciu public, social, pe care o determina existenta si comportamentul normal al unei case de asigurari publice de sanatate si, de altfel, orice alta institutie publicanu trebuie sa induca in eroare.

La prima vedere s-ar putea sustine ca un organism de acest tip nu exercita o activitate economica, ci urmareste un obiectiv exclusiv social. Aceasta este o practica in mod evident comerciala, care face ca acel organism public sa fie un comerciant care isi promoveaza activitatea, produsele si serviciile.

Or, conform art. Directiva practicilor neloiale ale comerciantilor consacra, la art.

Despre practicile incorecte ale comerciantilor « Piperea și Asociații

Aceasta formulare foarte extinsa nu exlude din domeniul de aplicare a Directivei nici entitatile care indeplinesc o misiune de interes general, nici pe cele care au un etajul comercial al comercianților de drept public. In acest context, caracterul privat sau public al organismului in cauza asimilat comerciantului de CJUE, n. Obligatia incumba entitatilor publice sau private care administreaza sistemul de asigurari de sanatate.

Persoanele afiliate BKK Mobil la care se refera speta citataadica asiguratii in sistemul public de asigurari de sanatate gestionat de BKK Mobil, sunt consumatori in sensul Directivei practicilor inselatoare. Din speta BKK Mobil rezulta ca, pe un fond de frica de riscurile de costuri suplimentare, asiguratii nu au o alegere reala si sunt determinati sau ramana in sistem.

Carla's Dreams - Scara 2, etajul 7 (s l o w e d + r e v e r b)

Aceasta idee, plus insistenta CJUE asupra necesitatii protejarii depline a consumatorilor fata de practicile inselatoare sau agresive ale comerciantilor, pot fi extrapolate la orice situatie in care, date fiind practicile neloiale ale comerciantilor, consumatorii sunt lipsiti de libertatea de alegere si sunt determinati sa contracteze produse sau servicii pe care in conditii normale si in deplina constienta nu le-ar contracta.